vinci
/vinʧʲ/Etimologie
Din italiană vinciglio.
Definiții
- mecanism pentru ridicarea greutăților mari la înălțimi mici; cric.
- troliu folosit pe bordul unei nave pentru manevrarea ancorelor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | vinci | vinciuri |
| genitiv-dativ | vinciului | vinciurilor |
| articulat | vinciul | vinciurile |