vinărici
/vi.nə'riʧʲ/Etimologie
Din vin + sufixul -ărici.
Definiții
- (în evul mediu, în țara românească) dijmă în vin, reprezentând a zecea parte din recoltă, care se plătea în trecut domniei; vinărit.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | vinărici | vinăriciuri |
| genitiv-dativ | vinăriciului | vinăriciurilor |
| vocativ | vinăriciule | vinăriciurilor |
| articulat | vinăriciul | vinăriciurile |