vigilență
/vi.ʤi'len.ʦə/Etimologie
După franceză vigilance < latină vigilantia.
Definiții
- atitudine de observare atentă și susținută, de supraveghere continuă a ceea ce se întâmplă în jurul său (pentru a preveni, a descoperi sau a combate acțiuni reprobabile, ostile, dușmănoase).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | vigilență | vigilențe |
| genitiv-dativ | vigilenței | vigilențelor |
| vocativ | vigilență | vigilențelor |
| articulat | vigilența | vigilențele |