vezică
/ve'zi.kə/Etimologie
Din latină vesica.
Definiții
- organ cavitar care colectează temporar unele produse de excreție sau de secreție, pe care apoi le evacuează prin contracția fibrelor musculare din structura sa.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | vezică | vezici |
| genitiv-dativ | vezicii | vezicilor |
| vocativ | vezică | vezicilor |
| articulat | vezica | vezicile |