← înapoi la căutare

veveriță

/'ve.ve.ri.ʦə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din slavă (veche) vĕverica, care provine din proto-slavă *veverъka < inevitabil din proto-indo-europeană *wer-. Confer aromână viviritsã, neogreacă βερβερίτσα (ververítsa). Înrudit cu latină viverra.

Definiții

  1. (zool.) (Sciurus, mai ales Sciurus vulgaris) mamifer rozător de talie mică, cu blană roșcată sau neagră pe spate și albă pe piept, cu coada lungă și stufoasă, care trăiește pe arbori.
  2. (fig.) epitet dat unei fete vioaie, zglobii.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativveverițăveverițe
genitiv-dativveverițeiveverițelor
vocativveveriță, veverițoveverițelor
articulatveverițaveverițele

Sinonime: 1: (zool.) (înv.) sângeap

veverițe

/ˈve.ve.ri.ʧe/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din veveriță.

Definiții

  1. forma de plural nearticulat pentru veveriță.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică