vetustețe
/ve.tus'te.ʦe/Etimologie
Din vetust + sufixul -ețe (după franceză vétusté).
Definiții
- (livr.) vetustate.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | vetustețe | — |
| genitiv-dativ | vetusteții | — |
| vocativ | vetustețe | — |
| articulat | vetustețea | — |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică