vestală
/ves'ta.lə/Etimologie
Din franceză vestale < latină vestalis.
Definiții
- (la romani) preoteasă care întreținea focul sacru în templul zeiței Vesta; (p.ext.) (azi livr.) femeie virtuoasă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | vestală | vestale |
| genitiv-dativ | vestalei | vestalelor |
| vocativ | vestală | vestalelor |
| articulat | vestala | vestalele |