verigar
/ve.ri'gar/Etimologie
Din verigă + sufixul -ar.
Definiții
- (bot.) (Rhamnus cathartica) arbust cu ramurile terminate prin câte un spin, cu frunze alterne și opuse, cu flori galbene-verzui și cu fructe globuloase, cărnoase, negre, întrebuințate în medicină pentru proprietățile lor purgative; pațachină.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | verigar | verigari |
| genitiv-dativ | verigarului | verigarilor |
| vocativ | verigarule | verigarilor |
| articulat | verigarul | verigarii |
Sinonime: (bot.) părul-ciutei, salbă-moale, (reg.) crasici, crușin, gladiș, pațachină, porumbel, vonicer, lemn-câinesc, lemn-râios, lemnul-câinelui, poama-câinelui, spin-alb, spinele-cerbului