verdict
/ver'dikt/Etimologie
Din franceză verdict.
Definiții
- (în organizarea judecătorească a unor state) răspuns dat de jurați în legătură cu vinovăția sau nevinovăția unui acuzat și pe baza căruia se pronunță sentința; (p.ext.) sentința unei curți cu jurați; (p.gener.) sentință judecătorească.
- (fig.) hotărâre, opinie definitivă, care nu admite contrazicere.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | verdict | verdicte |
| genitiv-dativ | verdictului | verdictelor |
| vocativ | verdictule | verdictelor |
| articulat | verdictul | verdictele |