ventru
/'ven.tru/Etimologie
Din franceză ventre.
Definiții
- (fiz.) punct, linie, suprafață a unui sistem de unde staționare, în care amplitudinea vibrației are valoare maximă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ventru | ventre |
| genitiv-dativ | ventrului | ventrelor |
| vocativ | ventrule | ventrelor |
| articulat | ventrul | ventrele |