ventrilică
/ven.tri'li.kə/Etimologie
Etimologie necunoscută. Probabil în legătură cu vetrice și vintre.
Definiții
- (bot.) (Veronica tournefortii) plantă erbacee cu tulpina culcată sau agățătoare și cu flori albastre, care cresc la subsuoara frunzelor; ventricea.
- (bot.) (Veronica officinalis) plantă erbacee păroasă, cu tulpina târâtoare la bază și ridicată la vârf, cu flori albastre, albe sau albe trandafirii, cu dungi închise.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ventrilică | ventrilici |
| genitiv-dativ | ventrilicii | ventrilicilor |
| vocativ | ventrilică | ventrilicilor |
| articulat | ventrilica | ventrilicile |
Sinonime: 1: (bot.) ventricea, 2: (bot.) (reg.) mătrice, strătorică, buruiană-de-celperit