vendetă
/ven'de.tə/Etimologie
Din italiană vendetta.
Definiții
- act de răzbunare sângeroasă pentru o injurie, un omor, divulgarea unui secret etc., frecvent în Corsica și Sicilia, care se extinde și se transmite asupra tuturor rudelor victimei, obligate să se răzbune cu orice preț; (p.ext.) ură puternică, sete de răzbunare nestăpânită.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | vendetă | vendete |
| genitiv-dativ | vendetei | vendetelor |
| vocativ | vendetă | vendetelor |
| articulat | vendeta | vendetele |