vagonetar
/va.go.ne'tar/Etimologie
Din vagonet + sufixul -ar.
Definiții
- muncitor care lucrează la încărcarea și la transportul materialului cu vagonete în minele de cărbuni, de sare, pe șantiere etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | vagonetar | vagonetari |
| genitiv-dativ | vagonetarului | vagonetarilor |
| vocativ | vagonetarule | vagonetarilor |
| articulat | vagonetarul | vagonetarii |