va
/va/Etimologie
Din prezent indicativ (persoana 3 singularul, forma populară) al lui a vrea.
Definiții
- element de compunere care a servit (într-un stadiu vechi al limbii) la formarea unor adverbe (undeva, cândva) sau a unor pronume (cineva, careva), cărora le imprimă o nuanță nehotărâtă.