văduvie
/və.duˈvi.e/Etimologie
Din văduv + sufixul -ie.
Definiții
- stare de văduv; timp petrecut de cineva ca văduv; văduvire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | văduvie | — |
| genitiv-dativ | văduviei | — |
| vocativ | văduvie | — |
| articulat | văduvia | — |
Din văduv + sufixul -ie.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | văduvie | — |
| genitiv-dativ | văduviei | — |
| vocativ | văduvie | — |
| articulat | văduvia | — |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică