ușuță
/u'ʃu.ʦə/Etimologie
Din ușă + sufixul -uță.
Definiții
- (reg.) ușiță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ușuță | ușuțe |
| genitiv-dativ | ușuței | ușuțelor |
| vocativ | ușuță | ușuțelor |
| articulat | ușuța | ușuțele |
Din ușă + sufixul -uță.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ușuță | ușuțe |
| genitiv-dativ | ușuței | ușuțelor |
| vocativ | ușuță | ușuțelor |
| articulat | ușuța | ușuțele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică