uzurpator
/u.zur.pa'tor/Etimologie
Din franceză usurpateur < latină usurpator.
Definiții
- persoană care uzurpă, care își însușește în mod fraudulos un bun, un drept, o calitate etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | uzurpator | uzurpatori |
| genitiv-dativ | uzurpatorului | uzurpatorilor |
| vocativ | uzurpatorule | uzurpatorilor |
| articulat | uzurpatorul | uzurpatorii |