uzufructuară
/u.zu.fruk.tu'a.rə/Etimologie
Din uzufructuar.
Definiții
- persoană care deține dreptul de uzufruct asupra unui bun.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | uzufructuară | uzufructuare |
| genitiv-dativ | uzufructuarei | uzufructuarelor |
| vocativ | uzufructuaro | uzufructuarelor |
| articulat | uzufructuara | uzufructuarele |