utilitate
/u.ti.li'ta.te/Etimologie
Din franceză utilité < latină utilitas, -atis.
Definiții
- însușirea a ceea ce este util sau utilizabil.
- folos, serviciu pe care îl (poate) aduce cineva sau ceva.
Exemple
- De mare utilitate.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | utilitate | utilități |
| genitiv-dativ | utilității | utilităților |
| articulat | utilitatea | utilitățile |
Sinonime: 1-2: folos, necesitate, trebuință, (pop.) priință, (înv.) polză
Antonime: inutilitate