uscăturea
/us.kə.tuˈre̯a/Etimologie
Din uscătură + sufixul -ea, -ică.
Definiții
- diminutiv al lui uscătură.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | uscăturea | uscăturele |
| genitiv-dativ | uscăturelei | uscăturelelor |
| vocativ | uscăturea | uscăturelelor |
| articulat | uscătureaua | uscăturelele |