ursitoare
/ur.si'to̯a.re/Etimologie
Din ursitor.
Definiții
- ființă imaginară despre care se crede că are darul de a hotărî soarta omului la naștere; ursită.
- (înv.) soartă, destin; fatalitate.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ursitoare | ursitoare |
| genitiv-dativ | ursitoarei | ursitoarelor |
| vocativ | ursitoareo | ursitoarelor |
| articulat | ursitoarea | ursitoarele |