urmărire
/ur.mə'ri.re/Etimologie
Din urmări.
Definiții
- acțiunea de a urmări și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | urmărire | urmăriri |
| genitiv-dativ | urmăririi | urmăririlor |
| articulat | urmărirea | urmăririle |
Din urmări.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | urmărire | urmăriri |
| genitiv-dativ | urmăririi | urmăririlor |
| articulat | urmărirea | urmăririle |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică