urgentare
/ur.ʤen'ta.re/Etimologie
Din urgenta.
Definiții
- acțiunea de a urgenta și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | urgentare | urgentări |
| genitiv-dativ | urgentării | urgentărilor |
| articulat | urgentarea | urgentările |
Din urgenta.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | urgentare | urgentări |
| genitiv-dativ | urgentării | urgentărilor |
| articulat | urgentarea | urgentările |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică