untar
/unˈtar/Etimologie
Din unt + sufixul -ar.
Definiții
- persoană care se ocupă cu prepararea untului.
- vas de lemn în care se bate untul.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | untar | untari |
| genitiv-dativ | untarului | untarilor |
| vocativ | untarule | untarilor |
| articulat | untarul | untarii |