unisonanță
/u.ni.so'nan.ʦə/Etimologie
Din franceză unissonance.
Definiții
- armonie care rezultă din emiterea simultană a acelorași sunete de mai multe voci sau instrumente.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | unisonanță | unisonanțe |
| genitiv-dativ | unisonanței | unisonanțelor |
| articulat | unisonanța | unisonanțele |