umblătoare
/um.blə'to̯a.re/Etimologie
Din umblător.
Definiții
- compartiment dintr-o lucrare minieră subterană amenajat pentru circulația personalului.
- (pop.) closet (rudimentar).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | umblătoare | umblătoare |
| genitiv-dativ | umblătoarei | umblătoarelor |
| vocativ | umblătoareo | umblătoarelor |
| articulat | umblătoarea | umblătoarele |