ulucă
/u'lu.kə/Etimologie
Probabil refăcut din uluce (pluralul lui uluc).
Definiții
- scândură groasă întrebuințată în construcții, mai ales la facerea gardurilor și a împrejmuirilor.
- gard din scânduri; zăplaz.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ulucă | uluci |
| genitiv-dativ | ulucii | ulucilor |
| vocativ | ulucă | ulucilor |
| articulat | uluca | ulucile |