uluc
/u'luk/Etimologie
Din turcă oluk.
Definiții
- jgheab făcut din scânduri ori scobit într-un trunchi de copac sau în piatră, din care se adapă vitele sau în care li se pune nutrețul.
- canal de lemn sau tablă pus de-a lungul streșinii caselor, pentru a aduna și a conduce spre burlane apa de pe acoperișuri.
- canal, țeavă pentru captarea și scurgerea apei dintr-un izvor.
- jgheab de scânduri prin care curge apa pentru a pune în mișcare o moară; lăptoc, scoc.
- jgheab prin care curge (la moară) făina măcinată.
- scobitură, șanț făcut de-a lungul unei piese de lemn, pentru a se putea îmbina cu altă piesă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | uluc | uluce |
| genitiv-dativ | ulucului | ulucelor |
| vocativ | ulucule | ulucelor |
| articulat | ulucul | ulucele |