← înapoi la căutare

ucenicire

/u.ʧe.ni'ʧi.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din ucenici.

Definiții

  1. acțiunea de a ucenici și rezultatul ei.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativucenicireuceniciri
genitiv-dativuceniciriiucenicirilor
articulatucenicireaucenicirile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică