ușuliță
/u.ʃu'li.ʦə/Etimologie
Din ușă + sufixul -uliță.
Definiții
- rarușiță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ușuliță | ușulițe |
| genitiv-dativ | ușuliței | ușulițelor |
| vocativ | ușuliță | ușulițelor |
| articulat | ușulița | ușulițele |
Din ușă + sufixul -uliță.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ușuliță | ușulițe |
| genitiv-dativ | ușuliței | ușulițelor |
| vocativ | ușuliță | ușulițelor |
| articulat | ușulița | ușulițele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică