tărăboi
/tə.rə'boj/Etimologie
Din albaneză tërboz, greacă (veche) θωρυβοσ (thórybos).
Definiții
- gălăgie mare, larmă; zarvă, hărmălaie, tămbălău.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tărăboi | tărăboaie |
| genitiv-dativ | tărăboiului | tărăboaielor |
| vocativ | tărăboiule | tărăboaielor |
| articulat | tărăboiul | tărăboaiele |