târgovețime
/tɨr.go.ve'ʦi.me/Etimologie
Din târgoveț + sufixul -ime.
Definiții
- rarmulțime de târgoveți; totalitatea târgoveților; orășenime.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | târgovețime | — |
| genitiv-dativ | târgovețimii | — |
| vocativ | târgovețime | — |
| articulat | târgovețimea | — |