târgoveață
/tɨr.goˈve̯a.ʦə/Etimologie
Din târgoveț.
Definiții
- (astăzi fam.) persoană care locuiește într-un târg; orășeană, citadină.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | târgoveață | târgovețe |
| genitiv-dativ | târgoveței | târgovețelor |
| vocativ | târgoveațo | târgovețelor |
| articulat | târgoveața | târgovețele |