verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din tu (după franceză tutoyer).
Definiții
- (v.tranz. refl. recipr.) a (-și) spune „tu” când stă (ori stau) de vorbă (ca semn al relațiilor familiare); a fi în relații familiare cu cineva.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | tutuea | tutueau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | țuțui | țuțuiuri |
| genitiv-dativ | țuțuiului | țuțuiurilor |
| vocativ | țuțuiule | țuțuiurilor |
| articulat | țuțuiul | țuțuiurile |