← înapoi la căutare

tutelă

/tu'te.lə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză tutelle < latină tutela.

Definiții

  1. acțiunea de a tutela; instituție legală având drept scop ocrotirea și administrarea intereselor unui minor sau ale unui alienat sau debil mintal; tutelaj, epitropie.
  2. administrare, control etc. exercitate asupra unei instituții, organizații etc. aflate în subordine, asupra unui teritoriu dependent etc.
  3. sprijin, ocrotire, protecție.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativtutelătutele
genitiv-dativtuteleitutelelor
vocativtutelătutelelor
articulattutelatutelele

tutela

/tu.teˈla/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din tutelă.

Definiții

  1. (v.tranz.) a avea ceva sau pe cineva în grijă; a proteja, a ocroti; a patrona.

Declinare

CazSingularPlural
verbtutelatutelau

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică