← înapoi la căutare

turpitudine

/tur.pi'tu.di.ne/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză turpitude < latină turpitudo, turpitudinis.

Definiții

  1. (livr.) faptă rușinoasă, josnică, mârșavă.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativturpitudineturpitudini
genitiv-dativturpitudiniiturpitudinilor
vocativturpitudineturpitudinilor
articulatturpitudineaturpitudinile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică