turnătorie
/tur.nə.to'ri.e/Etimologie
Din turnător + sufixul -ie.
Definiții
- atelier, secție, întreprindere în care se execută operațiile de turnare a metalelor.
- meseria turnătorului; tehnica turnării metalelor.
- (fig.) pâră, denunț, calomnie la adresa cuiva.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | turnătorie | turnătorii |
| genitiv-dativ | turnătoriei | turnătoriilor |
| vocativ | turnătorie | turnătoriilor |
| articulat | turnătoria | turnătoriile |