turnătoare
/tur.nə'to̯a.re/Etimologie
Din turnător.
Definiții
- muncitoare din industria metalurgică specializat în lucrări de turnare a metalelor.
- (fam.) epitet depreciativ dat unei persoane care pârăște, denunță pe cineva; denunțătoare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | turnătoare | turnătoare |
| genitiv-dativ | turnătoarei | turnătoarelor |
| vocativ | turnătoareo | turnătoarelor |
| articulat | turnătoarea | turnătoarele |