tupeu
/tu'pew/Etimologie
Din franceză toupet.
Definiții
- fel de a fi al unui om obraznic; îndrăzneală obraznică.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tupeu | tupeuri |
| genitiv-dativ | tupeului | tupeurilor |
| articulat | tupeul | tupeurile |
Din franceză toupet.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tupeu | tupeuri |
| genitiv-dativ | tupeului | tupeurilor |
| articulat | tupeul | tupeurile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică