tulnic
/ˈtul.nik/Etimologie
Etimologie necunoscută.
Definiții
- vechi instrument muzical de suflat popular, asemănător cu buciumul; (p.gener.) bucium.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tulnic | tulnice |
| genitiv-dativ | tulnicului | tulnicelor |
| vocativ | tulnicule | tulnicelor |
| articulat | tulnicul | tulnicele |