tulipă
/tu'li.pə/Etimologie
Din franceză tulipe, care provine din turcă tülbent („turban”) < persană دلبند (dolband).
Definiții
- (bot.; rar) (Tulipa) plantă erbacee ornamentală, cu rădăcina în formă de bulb, cu frunze lunguiețe și late, cu flori de diferite culori (galbene, roșii, violete, albe etc.); lalea.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tulipă | tulipe |
| genitiv-dativ | tulipei | tulipelor |
| vocativ | tulipă, tulipo | tulipelor |
| articulat | tulipa | tulipele |
Sinonime: (bot.) lalea