tufănică
/tu.fə'ni.kə/Etimologie
Din tufan + sufixul -ică.
Definiții
- specie de crizantemă cu flori mici; dumitriță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tufănică | tufănici |
| genitiv-dativ | tufănicii | tufănicilor |
| vocativ | tufănică | tufănicilor |
| articulat | tufănica | tufănicile |