tușitură
/tu.ʃi'tu.rə/Etimologie
Din a tuși + sufixul -tură.
Definiții
- rartușit.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tușitură | tușituri |
| genitiv-dativ | tușiturii | tușiturilor |
| vocativ | tușitură | tușiturilor |
| articulat | tușitura | tușiturile |
Din a tuși + sufixul -tură.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tușitură | tușituri |
| genitiv-dativ | tușiturii | tușiturilor |
| vocativ | tușitură | tușiturilor |
| articulat | tușitura | tușiturile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică