trăgătoare
/trə.gə'to̯a.re/Etimologie
Din trăgător.
Definiții
- persoană care trage ceva.
- persoană care emite o trată.
- fiecare dintre cele două curele care leagă scările de șa.
- curea groasă cu care se aplicau în trecut pedepse corporale; (p.ext.) bătaie cu o astfel de curea.
- un fel de scăunel cu o deschizătură în care se bagă călcâiul cizmei, spre a o descălța.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | trăgătoare | trăgători |
| genitiv-dativ | trăgătorii | trăgătorilor |
| vocativ | trăgătoare | trăgătorilor |
| articulat | trăgătoarea | trăgătorile |