trupete
/tru'pe.te/Etimologie
Din trupă + sufixul -ete.
Definiții
- (fam.) soldat (fără grad).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | trupete | trupeți |
| genitiv-dativ | trupetelui | trupeților |
| vocativ | trupete | trupeților |
| articulat | trupetele | trupeții |