trofeu
Etimologie
Din franceză trophée.
Definiții
- (în antichitate) armura unui dușman învins, așezată de obicei pe un trunchi de copac, în semn de victorie; (p.ext.) monument ridicat în amintirea unei victorii sau în cinstea unui erou, pe care se așezau de obicei armele învinsului.
- pradă de război luată de la un inamic.
- parte a unui animal vânat păstrată pentru valoarea sau frumusețea ei.
- cupă, obiect ornamental oferit învingătorului într-o întrecere sportivă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | trofeu | trofee |
| genitiv-dativ | trofeului | trofeelor |
| vocativ | trofeule | trofeelor |
| articulat | trofeul | trofeele |