triton
/tri'ton/Etimologie
Din franceză triton < latină Triton, Tritonis.
Definiții
- numele mai multor specii de animale amfibii cu înfățișarea unor mormoloci de broască, având de obicei în lungul spatelui o creastă viu colorată (Triturus).
- (muz.) interval melodic sau armonic de trei tonuri.
- (fiz.) nucleu al atomului de tritiu, alcătuit dintr-un proton și doi neutroni.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | triton | tritoni |
| genitiv-dativ | tritonului | tritonilor |
| vocativ | tritonule | tritonilor |
| articulat | tritonul | tritonii |