tricota
/tri.ko'ta/Etimologie
Din franceză tricoter.
Definiții
- (v.tranz.) a transforma (manual sau mecanic) firele de lână, de bumbac etc. în tricot; p. ext. a confecționa obiecte de îmbrăcăminte prin împletirea în ochiuri a unor fire textile.
Exemple
- A tricota un pulover.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | tricota | tricotau |
Sinonime: împleti, (Transilv. și Ban.) ștricăni