tricord
/tri'kord/Etimologie
Din franceză tricorde.
Definiții
- (muz.) scară diatonică din trei trepte, limitată într-un interval de terță sau de cvartă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tricord | tricorduri |
| genitiv-dativ | tricordului | tricordurilor |
| vocativ | tricordule | tricordurilor |
| articulat | tricordul | tricordurile |