tribunal
/tri.bu'nal/Etimologie
Din franceză, latină tribunal.
Definiții
- (jur.) instanță judecătorească (cu atribuții determinate).
- (în vechea organizare judecătorească) instanță intermediară între judecătorie și curtea de apel, care își întindea jurisdicția asupra unui județ.
- local în care funcționează tribunalul.
- complet care judecă o cauză, un proces la un tribunal.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tribunal | tribunale |
| genitiv-dativ | tribunalului | tribunalelor |
| vocativ | tribunalule | tribunalelor |
| articulat | tribunalul | tribunalele |